Îmi zâmbeşte, dar apoi glasul lui se stinge în sunetul vântului şi-al trenurilor care se aud de departe, dar care nu mai ajung niciodată în gară.
Mormane de scrisori, îmi amintesc de vremea-aceeaDar anii au trecut şi ani în şir încă vor treceNoi vom îmbătrâni şi vom avea inima rece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mormane de scrisori, îmi amintesc de vremea-aceea
Dar anii au trecut şi ani în şir încă vor trece
Noi vom îmbătrâni şi vom avea inima rece